Obsesia săptămânii: Bailando

Hopa, ştiu că mi-am luat o vacanţă neanunţată şi neaşteptată de la scris şi împărtăşit cu voi multe dintre nebuniile care mi-au trecut prin minte (promit că o să vă povestesc d-a fir a păr cât de curând), dar promit că răbdarea vă va fi răsplătită, iar aşteptarea a luat sfârşit.

Bailando e una din acele nestemate muzicale la care nu te aştepţi să apară. Dar să ţinem totuşi cont de faptul că Enrique este fiul tatălui său şi în ciuda multor abateri necorespunzătoare de la o muzică minunată cu care ne-a obişnuit, din când în când ne răsplăteşte pentru că suntem fani buni cu o astfel de melodie. Vă las cu varianta în spaniolă, deoarece cea în engleză, difuzată în neştire de posturile radio de la noi (un featuring cu San Paul care zice doar Beibi gărl), este o mare mizerie.